Logo Campionatul Mondial de Fotbal 2014
Campionatul Mondial de Fotbal 2014
Urmăreşte cu noi Campionatul Mondial de Fotbal 2014

Olanda în istoria Cupei Mondiale la Fotbal

Participări ale naţionalei Olandei la Campionatul Mondial de Fotbal, înaintea ediţiei organizate de Brazilia în 2014


Articol scris de Florin Codreanu
10 iunie 2014

În 2010, Olanda a pierdut pentru a treia oară o finală a Campionatului Mondial de Fotbal

În 2010, Olanda a pierdut pentru a treia oară o finală a Campionatului Mondial de Fotbal

Supranumită „Portocala mecanică”, reprezentativa olandeză are în palmares zece participări la turneele finale ale campionatelor mondiale de fotbal. Campioană europeana în 1988, Olanda se poate însă considera ghinionistă la Cupa Mondială, acolo unde a jucat trei finale fără a câştiga vreuna dintre. Cea mai recentă – în urmă cu patru ani în Africa de Sud, acolo unde Andres Iniesta a pus capăt viselor batavilor în prelungirile meciului Olanda – Spania. 

Olandezii au debutat la Cupa Mondială în 1934, cu ocazia primului turneu final organizat în Europa. Elveţia i-a fost adversar în primul tur eliminatoriu, iar naţionala pregatită de englezul Bob Glendenning s-a recunoscut învinsă pe 27 mai 1934. Smit şi Vente au marcat pentru olandezi în partida jucată pe San Siro din Milano, dar la final elveţienii s-au impus cu scorul de 3-2. Nici patru ani mai târziu Olanda n-a reuşit să depăşească primul meci de la Cupa Mondială şi părăsea Mondialul Francez din 1938 după un joc spectaculos contra Cehoslovaciei. Deşi scorul a fost egal în timpul regulamentar de joc, în prelungiri cehoslovacii au marcat de trei ori şi au trimis echipa Olandei acasă.

Nu mai puţin de 36 de ani au aţteptat apoi olandezii să joace din nou la un Campionat Mondial. Generaţia uluitoare pregătită de legendarul Rinus Michels şi reglată din teren la valori extraterestre de magicianul Johan Cruyff a calificat Olanda la Mondialul din Germania 1974. Ofensivă, puternică, organizată şi entuziasmantă, „portocala mecanică” a oferit meciuri spectaculoase la acest turneu final, presa germană vorbind în premieră despre un „voetball total” (fotbal total) practicat de Cruyff et comp. Olanda şi-a câştigat grupa fără emoţii. Johnny Rep a reuşit o „dublă” în Uruguay – Olanda 0-2, apoi Suedia a reuşit să ţină piept sarabandei de acţiuni olandeze în Suedia – Olanda 0-0. Elevii lui Michels s-au răzbunat pe Bulgaria, iar Neeskens în două rânduri, Johnny Rep şi de Jong au făcut 4-1. În faza a doua eliminatorie, într-o grupă cu Brazilia, Germania de Est şi Argentina, Johann Cruyff a fost fantastic. Genialul mijlocaş olandez a făcut diferenţa în favoarea naţionalei sale în toate cele trei meciuri din grupă, iar Olanda se califica pentru o finală de vis contra Germaniei de Vest. Olanda a trecut de Argentina cu 4-0 (goluri Cruyff 2, Ruud Krol şi Johnny Rep), apoi a învins şi Germania de Est cu 2-0 (goluri Neeskens şi Rob Rensenbrink. Acelaşi Neeskens a deschis scorul în ultimul joc contra Braziliei, pentru ca Johan Cruyff să închidă tabela în Olanda – Brazilia 2-0.

Aşa s-a calificat Olanda în prima finală din istoria sa, ce s-a jucat pe 7 iulie 1974 la Munchen în faţa a peste 75.000 de spectatori. Neeskens a deschis scorul din penalty în minutul 2 pentru Olanda, însă Breitner a egalat tot din penalty 23 de minute mai târziu. Golgeterul Germaniei, Gerd Muller, avea să aducă Germania în avantaj în minutul 43, avantaj pe care vest germanii l-au păstrat până la final, reuşind să cucereasca trofeul Cupei Mondiale în faţa fermecătoarei naţionale olandeze.

Aceeaşi „generaţie de aur” a Olandei, pregătită de această dată de austriacul de legendă Ernst Happel, s-a calificat şi la următorul Mondial din Argentina. Problemele mari din Argentina, petrecute chiar cu doi ani înaintea startului Cupei Mondiale, au făcut multe ţări să se îndoiască de participarea la turneul final din America de Sud. Starul olandezilor Johan Cruyff a refuzat din motive politice să joace pentru ţara sa la acest turneu. În 1977 familia lui Johan Cruyff a fost aproape să fie răpită, iar din această cauză Johan Cruyff a ratat Campionatul Mondial din 1978, turneu final la care Olanda a ajuns în urma meciurilor excelente făcute de Cruyff în preliminarii. Şi totuşi Olanda, fără vedeta ei, a ajuns din nou în finala turneului. A debutat cu un 3-0 în faţa Iranului, în urma hattrickului reuşit de Rensenbrink. Au urmat două meciuri mai putin reuşite, un 0-0 cu Peru şi un 2-3 în faţa Scoţiei lui Kenny Dalglish, Rensenbrink şi Rep marcând pentru olandezi.

Calificată de pe locul doi în grupă, Olanda a avut parte de o a doua grupă eliminatorie dificilă. A debutat însă fulminant cu un 5-1 în faţa Austriei (goluri Brandts, Rensenbrink, Rep 2 şi van der Kerkhof), pentru ca apoi, în reeditarea finalei din 1974, să remizeze 2-2 cu Germania de Vest (goluri Arie Haan şi van der Kerkhof). În ultimul joc din această grupă eliminatorie, Olanda a învins Italia cu 2-1 (goluri Brandts şi Haan) şi s-a calificat pentru finala de la Buenos Aires contra ţării gazdă, Argentina.

Fără Cruyff, Olanda a dus meciul în prelungiri după ce egalase la unu în minutul 83 prin Nanninga. În prelungiri însă, clasa lui Kempes a făcut diferenţa în favoarea sud americanilor, golgeterul Valenciei marcând o „dublă” şi aducând titlul mondial Argentinei. Pe buzele multora însă, a rămas întrebarea: „Ce-ar fi fost dacă juca şi Cruyff?”.

Odată apusă generaţia lui Cruyff, Olanda a ratat următoarele două turnee finale din Spania şi Mexic şi a revenit la Cupa Mondială în 1990, în Italia, unde n-a reuşit să impresioneze. Cu Leo Beenhakker pe banca tehnică, selecţionata Olandei îşi construia jocul bazându-se pe clasa unor fotbalişti de talie mondială precum Gullit, Rijkaard, Koeman, Van Basten sau Wouters. Debutul a fost însă modest, 1-1 contra Egiptului, gol marcat de Wim Kieft pentru olandezi. Au urmat alte două remize, 0-0 contra Angliei şi 1-1 contra Irlandei (gol Ruud Gullit), dar Olanda s-a calificat în optimile de finală. Locul trei de pe care a prins însă „optimile” i-a îngreunat misiunea, adversarul fiind viitoarea campioană mondială, Germania de Vest. Olanda a pierdut duelul istoric cu Germania, scor 1-2, Koeman reducând din handicap, spre finalul meciului, din lovitură de la unsprezece metri.

Cu Dick Advocaat pe banca tehnică, Olanda s-a calificat la Mondialul din Statele Unite unde a lăsat o impresie mai bună. Cu o nouă generaţie de fotbalişti dintre care amintim jucători fantastici precum Bergkamp, Overmars, fraţii De Boer sau Bryan Roy, Olanda a depăşit fără emoţii grupa preliminară după 2-1 cu Arabia Saudită (Jonk şi Taument), 0-1 cu Belgia şi 2-1 contra Marocului (goluri Bergkamp şi Roy). Acelaşi Dennis Bergkamp avea să deschidă scorul în optimi contra Irlandei, iar Jonk să facă 2-0 înainte de pauză. Olanda a trecut uşor de Irlanda în faza optimilor de finală, dar în sferturi o aştepta din nou viitoarea campioană mondială. De această dată, Brazilia a fost cea care a eliminat Olanda la capătul unui meci extrem de spectaculos. Romario a marcat primul pentru Selecao, iar Bebeto a făcut 2-0 după 64 de minute de joc. Bergkamp şi Aaron Winter au restabilit egalitatea cu un sfert de oră înainte de final, însă Branco a calificat Brazilia în semifinale prin golul său din minutul 83.

Peste patru ani, pregătită de Guus Hiddink şi cu un lot îmbunătăţit, Olanda a reuşit să prindă un meritoriu loc patru la Mondialul Francez. După 0-0 cu Belgia, Cocu, Overmars, Bergkamp, Van Hooijdonk şi Ronald de Boer au făcut scor în faţa Coreei de Sud, pentru ca în ultimul meci din grupă Olanda să remizeze cu Mexic, 2-2 (goluri Cocu şi Ron de Boer). Ajunsă în faza optimilor de finală, Olanda a avut un adversar greu în Iugoslavia, dar a reuşit să se califice mai departe după 2-1 la Toulouse, golul decisiv fiind marcat în minutul 90+3 de Edgar Davids (Bergkamp deschisese scorul, Komljenovic egalase). În faţa Argentinei în sferturile de finală, Olanda a practicat un fotbal bun dar a obţinut calificarea din nou în finalul jocului. Kluivert marca primul pentru olandezi, dar Lopez egala după numai cinci minute. Dennis Bergkamp avea să aduca izbăvirea în minutul 90 şi să califice Olanda în semifinalele turneului final.

Şi în semifinale olandezii au dat lovitura pe final de meci. Golul egalizator al lui Patrick Kluivert din minutul 88 al meciului cu Brazilia a dus partida în prelungiri şi apoi la penaltyuri. Cocu şi Ronald de Boer au ratat însă pentru Olanda, care a pierdut şansa de a juca finala Cupei Mondiale. Peste patru zile, Olanda avea să piardă şi finala mică cu Croaţia, 1-2 la Paris, gol Zenden.

Fără a participa la următorul Campionat Mondial din Asia, Olanda a prins biletele pentru Mondialul German din 2006, acolo unde a făcut parte dintr-o grupă extrem de grea. Cu toate acestea, Olanda a mers mai departe depăşind Coasta de Fildeş şi Serbia-Muntenegru. Pe aceasta din urmă, Olanda a învins-o chiar la debut, 1-0, gol marcat de Arjen Robben. Victoria adusă de Van Persie şi Van Nisterlooy în faţa ivorienilor a fost decisivă, calificând practic echipa lui Van Basten în faza următoare. Derbyul grupei cu Argentina s-a încheiat nedecis, 0-0. Optimile au fost însă cu ghinion pentru „portocala mecanică”, Portugalia punând capăt speranţelor olandeze prin golul lui Maniche din întâlnirea de la Nuremberg.

Cel mai recent Mondial disputat în Africa de Sud a adus la start o echipă olandeză foarte puternică. Bert van Marwijk a condus spre culmile gloriei reprezentativa olandeză, dar aceasta avea să piardă din nou finala. În partidele din grupă, Olanda n-a avut probleme. A trecut fără emoţii de Danemarca (2-0, autogol Agger şi gol Kuyt), apoi a învins Japonia cu 1-0, gol înscris de Sneijder. În ultimul meci al grupei, Olanda a trecut şi de Camerun, scor 2-1, goluri înscrise de Van Persie şi Huntelaar. Calificată în faza următoare, Olanda a trecut de Slovacia în optimi, un adversar facil pentru o forţă atât de mare. Robben şi Sneijder au adus victoria reprezentativei olandeze, care urma să joaca în sferturi contra Braziliei.

A fost şansa fotbalului olandez să spulbere toate nereuşitele în faţa puternicilor sud americani. Weseley Sneijder a făcut un meci fantastic şi a punctat de două ori în poarta lui Julio Cesar, cu toate că Brazilia deschisese scorul prin Robinho încă din minutul 10. Olanda s-a calificat în semifinale unde a avut de înfruntat o alta forţă din America de Sud, Uruguay. De această dată, olandezilor le-a fost mai uşor. Van Bronkhorst, Sneijder şi Robben au marcat pentru trupa lui Bert van Marwijk şi au adus o nouă finală în istoria fotbalului olandez: Uruguay – Olanda 2-3 (Forlan, Maxi Pereira- Van Bronkhorst, Sneijder şi Robben).

A fost prima finală din 1978 în care cele doua finaliste nu câştigaseră titlul mondial şi tot prima finală disputată între două echipe europene la un campionat mondial disputat în afara Europei. Olanda – Spania a fost un meci superb, fără goluri până sprea final, dar plin de angajament, organizare tactică şi calitate tehnică. A şasea finală de Mondial din istorie care a mers în prelungiri a oferit fotbal, calitate şi entuziasm, aşa cum se aştepta de altfel de la cele două puteri europene. Paradele lui Casillas şi golul izbăvitor marcat de Iniesta în prelungiri (după ce Robben ratase de două ori singur cu Casillas) au adus titlul mondial Spaniei.

După patru ani de la acea finală, Olanda revine la turneul final din postura vicecampioanei mondiale. Echipa pregatită de Van Gaal, pare să nu mai aibă strălucirea din 2010, dar rămâne o echipă puternică, bine organizată şi entuziastă în jocul de atac. Cu jucători ca Robben, Van Persie, Huntelaar, Strotman, Van der Vaart sau Lens, Olanda speră că va câştiga în premieră titlul mondial.


Articol scris de Florin Codreanu
10 iunie 2014

Echipe
» Olanda


Articole pe aceeaşi temă
Robin van PersieBrazilia – Olanda 0-3. Olandezii se impun în duelul pentru locul al treilea
Golurile lui van Persie, Blind şi Wijnaldum au adus victoria pentru Olanda în meciul din finala mică a Campionatului Mondial, cu Brazilia

Louis van GaalVan Gaal împotriva disputării meciului pentru locul al treilea
Selecţionerul Olandei, Louis van Gaal, nu este de acord cu disputarea meciului pentru locul al treilea la un turneu final de Campionat Mondial

Romero, eroul Argentinei în semifinala Campionatului Mondial 2014 cu OlandaOlanda – Argentina 0-0 (2-4). Fotbal total… defensiv
Argentina a câştigat la loviturile de departajare meciul cu Olanda şi va înfrunta pentru a treia oară Germania într-o finală de Campionat Mondial.

Argentina a câştigat finala Campionatului Mondial 1978 în faţa Olandei, scor 3-1Olanda – Argentina, episodul 5 la Campionatul Mondial de Fotbal
Argentina a câştigat o singură dată în faţa Olandei, dar a făcut-o în momentul oportun: finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1978.

Tim KrulTim Krul: „Un vis devenit realitate”
Portarul Tim Krul a avut două intervenţii decisive la loviturile de departajare şi a adus calificarea Olandei în semifinalele Campionatului Mondial

Tim Krul (Olanda) a parat două din loviturile de departajare executate de costaricaniOlanda – Costa Rica 0-0 (4-3). Strategul van Gaal duce Olanda în semifinale
Cu Keylor Navas din nou în mare formă, Costa Rica nu a putut fi bătută decât la loviturile de departajare de imprevizibila naţională a Olandei.