In mod neasteptat, Mexic 70 s-a dovedit un festin al fotbalului si ramane cu amintirea cea mai placuta dintre toate competitiile Cupei Mondiale. Totusi prevestirile nu erau incurajatoare. Caldura extrema din vara mexicana plus altitudinea la care se juca puteau afecta jocurile competitiei, mai ales ca FIFA programase meciuri la orele 12.00 sau 14.00 ziua, pentru a impaca televiziunile europene! Temerile dinaintea turneului legate de jocul ultradefensiv ce incepuse sa se joace pe tot mapamondul au fost infirmate, iar editia din 1970 a Mondialului a oferit un adevarat spectacol.
Din primele doua grupe s-au calificat URSS, Mexicul, Italia si Uruguayul fara nici o surpriza in compania unor echipe secundare.
Meciul remarcabil al rundei grupelor a fost intre Brazilia (dubla campioana mondiala) si Anglia(detinatoarea titlului, intr-un meci minunat, de la un capat la altul). Brazilia a castigat printr-un gol superb marcat de Jairzinho,
care de altfel urma sa inscrie in toate cele 6 meciuri ale Cupei Mondiale.
In grupa a patra, in ciuda jocului entuziast al Marocului din debut, Germania de Vest a castigat maximul de puncte cu ,,der bomber ” Gerd Muller in forma maxima, realizand 2 triple impotriva Peru-ului si Bulgariei.
In Leon, Anglia, juca impotriva Germaniei in primul sfert de finala intr-o reeditare a finalei din urma cu patru ani. Golurile lui Alan Mullery si Martin Peters au adus campioana en-titre in avantaj, iar controla exercitat asupra jocului parea sa indice prima semifinalista. La inceputul reprizei a doua insa, dupa doua inlocuiri care au retezat ritmul echipei (Hunter si Bell ), germanii au reintrat in joc prin golurile lui Franz Beckenbaur si Uwe Seeler si meciul a intrat in prelungiri. Un voleu executat de Muller in timpul suplimentar l-a invins pe portarul Peter Bonetti (Banks era bolnav de indigestie) si in final i-a eliminat pe campioni…
In alt sfert de finala, gazda Mexic a pierdut in fata unei Italii atipice, dezinvolte, care a marcat de patru ori laGuadalajara. Brazilia si-a continuat forma de zile mari, scotand tot ce este mai bun dintr-un Peruambitios intr-un meci de suspans (4-2), iar Uruguayul a invins la limita pe URSS, 1-0 in prelungiri.
Meciul turneului s-a jucat in Mexico City, unde doi giganti europeni, Italia si Germania de Vest, au fost coborati in arena, unul impotriva celuilalt, intr-o semifinala de vis. Italia a luat conducerea prin golul lui Roberto Bonnsegna si, tipic italian, s-a retras pentru protejarea rezultatului. A fost o tactica ce aproape le-a functionat, dar un gol egalizator marcat in al treilea minut al prelungirilor de Karl-Heinz-Schnellinger a dus meciul in prelungiri. Franz Beckenbauer a ramas pe teren, jucand bine cu un umar dislocat, bratul fiindu-i legat de corp cu o fasa. In prelungirile jocului echipele s-au deschis, iar golurile au inceput sa curga. Muller a adus conducerea Germaniei, in timp ce Tarcisio si Riva au intors meciul in favoarea Italiei. Muller a marcat din nou, inainte ca Riva sa transeze victoria in favoarea Italiei, in cea mai incrancenata semifinala vazuta vreodata la un turneu final.
In cealalalta semifinala au fost pusi fata in fata doi vechi adversari ai Americii de Sud: Brazilia siUruguay. Uruguayul au luat conducerea in startul meciului prin golul lui Cubilla si a incercat imediat sa inchida jocul. Nu a fost o sarcina usoara in fata celei mai ofensive echipe a turneului, condusa magistral de pe margine de Mario Zagalo. Brazilia a egalat la sfarsitul primei reprise, printr-un sut superb al luiClodoaldo din afara careului si apoi a pus stapanire pe joc, marcand de alte doua ori prin Jairzinho siRivelino pentru un scor final de 3-1.
FINALA: 21 IUNIE 1970: BRAZILIA – ITALIA 4-1
STADION: AZTECA MEXICO CITY.
SPECTATORI: 107 000
Brazilia urma sa joace unul dintre cele mai deschise si mai ofensive stiluri vazute vreodata intr-o finala de Campionat Mondial, cu atat mai semnificativ, cu cat stim ca Italia este si va fi stapana catenaccio-ului mondial. Finala a fost si o victorie personala a lui Pele, care amenintase cu retragerea dupa felul in care fusese tratat in 1966 la Cupa Mondiala. Pele a deschis scorul dupa 18 minute, lovind mingea superb cu capul dupa o centrare excelenta a lui Rivelino. Impotriva cursului jocului, la o neglijenta a lui Clodoaldo,Boninsegna a egalat, dar Italia parea incapabila sa tina de minge, in timp ce brazilienii erau de neoprit. “Jocul artistic al brazilienilor i-a facut pe ,,azzuri ” sa alerge pe teren si dupa umbre”, spuneau ziarele italiene dupa finala…
In minutul 66 sutul centrare al lui Gerson a gasit plasa portii lui Albertosi, cateva minute mai tarziu a venit golul lui Jairzinho, dar golul turneului si unul dintre cele mai frumoase de la Cupa Mondiala a fost marcat in min 87, la o suita de pase in care 8 din cei 10 jucatori de camp au atins mingea, iar Jairzihno l-a gasit liber pe Pele, care a marcat printr-un sut frumos si puternic. Cupa Jules Rimet mergea definitiv in Brazilia!
Cum s-au aliniat echipele?
ITALIA ANTRENOR: FERRUCCIO VALCAREGGI
…………………….ALBERTOSI……………………..
….FACCHETII….ROSATO….CERA….BURGHICH…
……..DE SISTI……..MAZZOLA………….BERTINI…….
…….RIVA………BONINSENGA……..DOMEGHINI……
Italia a jucat un 4-3-3 destul de defensiv, deoarece toti cei trei mijlocasi erau cu specific defensiv, Mazzola fiind singurul ce trebuia sa ordoneze jocul la mijloc si pe faza de contraatac. Insa trebuie remarcat jocul superb facut de Faccheti in banda.
BRAZILA ANTRENOR: MARIO ZAGALO
……………………………….FELIX………………………….
..CARLOS ALBERTO… BRILO…..PIEZZA…EVERALDO…
…………CLODOALDO…………………….GERSEN…………
…JAIRZHNIO…….TOSTAO……..PELE…….RIVELINO…
Brazilia a venit si la acest mondial cu o inovatie: chiar daca pe hartie se vedea un 4-2-4, pe teren rar s-a jucat acest sistem si cu atat mai putin in finala. Brazilienii, profitand de talentul si experienta lui Pele si de imaginatia lui Tostao, ii retrageau pe rand pe unul din ei la mijloc, folosindu-l ca mijlocas ofensiv. Multi specialisti au spus ca, de fapt, Brazilia a jucat in acest turneu pentru prima data 4-2-2-2, in care Pele plus o extrema se retrageau la mijloc, lasand in fata doar doi atacanti.
De referinta pentru acest minunat joc, la acest turneu final, va ramane ceea ce le-a spus Mario Zagalo inaintea finalei jucatorilor: “Jucati ce vreti. Ati ajuns in finala, inchideti ochii si ganditi-va ca sunteti pe plaja de la Copacabana”!
Cupa Mondiala din 1970 a fost un triumf si multumita, ironic vorbind, televiziunilor, primul campionat mondial transmis color fiind o veritabila reclama facuta fotbalului.
GOLGETER: GERD MULLER, 10 GOLURI
CEL MAI RAPID GOL: MIN 3, LADISLAU PETRAS CEHOSLOVACIA-ROMANIA.
GOLURI TOTALE: 95; MEDIA 2,97 PE MECI…
Meciuri