Logo Campionatul Mondial de Fotbal 2014
Campionatul Mondial de Fotbal 2014
Urmăreşte cu noi Campionatul Mondial de Fotbal 2014

Brazilia în istoria Cupei Mondiale la Fotbal

Participări ale naţionalei Braziliei la Campionatul Mondial de Fotbal, înaintea ediţiei organizate pe propriul teren în 2014


Articol scris de Florin Codreanu
6 iunie 2014

Brazilia s-a impus ultima oară la Campionatul Mondial de Fotbal în 2002

Brazilia s-a impus ultima oară la Campionatul Mondial de Fotbal în 2002

Cea mai titrată echipă care va lua startul la Cupa Mondială din 2014 este chiar ţara gazdă, Brazilia. Cvintupla campioană mondială şi-a trecut în palamares trofeele din 1958, 1962, 1970, 1994 şi 2002 dar şi alte două finale în 1950 şi 1998. În palmaresul Selecao putem trece şi un loc trei obţinut în 1978, dar şi un loc patru obţinut la ediţia din 1974. În total, Brazilia a strâns 97 de jocuri la Cupa Mondială şi a obţinut 67 de victorii şi 15 remize. Nu mai puţin de 210 goluri au marcat brazilienii la turneele finale, încasând numai 88. În 2006 Brazilia a bătut toate recordurile, marcând până în faza sferturilor 35 de goluri.

Participări decente la primele trei ediţii

Brazilia s-a calificat la primele trei ediţii ale Cupei Mondiale dar abia în 1938 a reuşit să impresioneze. În 1930, la Mondialul Uruguayan, a obţinut o victorie şi a suferit o înfrângere. Victoria a venit în faţa Boliviei (4-0, goluri Moderato şi Preguinho câte două), iar înfrângerea în faţa Iugoslaviei 1-2 (gol Preguinho), rezultate modeste şi insuficiente pentru o calificare din grupă. În Italia ’34, Brazilia a jucat un singur meci, cu Spania, şi a pierdut 1-3 (gol Leonidas), dar patru ani mai târziu în Franţa a obţinut un meritoriu loc trei.

În primul meci al Mondialului Francez din ’38, Brazilia a trecut după prelungiri de Polonia, scor 6-5. A fost 5-5 în timpul regulamentar, polonezul Wilimowski marcând de cinci ori, în timp ce pentru Selecao marcau Leonidas (3), Romeu şi Peracio (2). În sferturi Brazilia a terminat 1-1 cu Cehoslovacia, astfel că partida s-a rejucat două zile mai târziu când Selecao s-a impus cu 2-1 prin golurile lui Leonidas şi Roberto. În prima semifinală din istoria ei, Brazilia a pierdut 1-2 cu Italia (gol Romeu) dar a câştigat locul trei după victoria de la Bordeaux 4-2 contra Suediei (goluri Romeu, Leonidas (2) şi Peracio). Brazilianul Leonidas a fost desemnat golgeterul turneului cu 7 reuşite.

Organizatoare în 1950, Brazilia a întâmpinat probleme din pricina retragerilor unor selecţionate înaintea sau în timpului turneului final. Văzută drept o mare favorită la startul competitiei, Brazilia a pierdut surprinzător finala în faţa Uruguayului, deşi până şi Jules Rimet mărturisea că învăţase câteva cuvinte în portugheză pentru a-i felicita pe învingători la discursul final. În grupă, Brazilia s-a distrat cu Mexic 4-0 (goluri Ademir 2, Jair şi Baltazar) şi Iugosvlavia 2-0 (goluri Ademir şi Zizinho), dar a remizat cu Elveţia 2-2 (Alfredo şi Baltazar). În următoarele meciuri din grupa finală, Brazilia a desfiinţat Spania şi Suedia: ibericilor le-a administrat un 6-1 (goluri Parra, Jair, Chico 2, Ademir şi Zizinho), iar suedezilor un incredibil 7-1 (goluri Ademir 4, Chico 2 şi Maneca). În mod total neaşteptat, cea mai mare asistenţă din istoria Cupei Mondiale (200.000 de spectatori pe Maracana) au văzut cum marea favorită, Brazilia, a fost învinsă în finală de Uruguay, 2-1 (Friaca marcatorul brazilienilor). Ademir, atacantul lui Vasco da Gama, a fost golgeterul turneului.

Nici la Mondialul Elveţian din ’54 brazilienii n-au rupt gura târgului. Au învins din nou Mexic la debut (5-0 la Geneva, goluri Baltazar, Didi, Pinga de două ori şi Julinho), au remizat însă apoi cu Iugoslavia (1-1, gol Didi), pentru ca în sferturile de finală Ungaria lui Puskas, Kocsis şi Hidekguti să-i învingă cu 4-2 (Djalma şi Julinho, marcatorii brazilienilor).

Primele trei titluri mondiale – dominaţia „Perlei negre”

Primul titlu mondial pentru Brazilia a venit în 1958. Turneul final organizat de Suedia a fost la discreţia lui Vava, Didi, Zagallo şi mai ales Pele. Decarul Braziliei nu avea nici 18 ani, dar specialiştii îl admirau drept un mare talent. În primul meci de la mondialul suedez Brazilia trecea cu 3-0 de Austria (Altafini 2 şi Nilton), pentru ca în meciul doi Anglia să reuşească să ţină piept furiei auriverde. În ultimul meci, URSS-ul lui Yashin a fost executat scurt de geniul lui Pele şi Vava, ultimul reuşind o dublă de senzaţie. În sferturi Brazilia a trecut de Ţara Galilor după un meci solicitant: pele a marcat singurul gol în minutul 66 şi a declanşat magia specifică. În semifinale, Edson Arantes do Nascimento „Pele” era deja de neoprit: trei goluri în poarta Franţei lui Just Fontaine şi un 5-2 categoric pentru Brazilia. Nici în finală Pele n-a fost „cuminte”: a marcat de două ori şi a strălucit în Suedia – Brazilia 2-5 (Vava alte două goluri şi Zagallo). Primul titlu mondial pentru Selecao, care nu se va opri aici.

Patru ani mai târziu în Chile, Pele şi-a condus naţionala spre un al doilea succes consecutiv. Victorie din nou la debut contra Mexicului (Zagallo şi Pele) şi egal apoi cu Cehoslovacia, pentru ca victoria din ultimul meci cu Spania (Amarildo două goluri) să o califice pe Selecao de pe prima poziţie. În sferturi, Garrincha (2) şi Vava n-au dat nicio şansă Angliei şi au dus Brazilia spre o semifinală contra ţării gazdă. La Santiago de Chile, brazilienii au zburdat spre finala cu Cehoslovacia după 4-2 (Garrincha 2, Vava 2). Înaintea finalei, cehoslovacii lui Rudolf Vytlacil aveau deja experienţa unui meci în grupă, unde ţinuseră piept furiei braziliene. Deşi Pele a rămas pe bancă, Brazilia a defilat şi a câştigat pe 17 iunie 1962 al doilea titlu mondial consecutiv: 3-1, goluri Amarildo, Zito şi Vava.

Din postura de dublă campioană mondială, Brazilia n-a reuşit să-şi apere trofeul în Anglia 1966, fiind incredibil eliminată în faza grupelor. Mulţi au pus eşecul pe seama indisciplinei pe care selecţionerul Vicente Feola n-a reuşit să o controleze. Cu Pele, Garrincha, Tostao, Jairzinho, Djalma sau Gerson, Brazilia era mare favorita, dar după 2-0 cu Bulgaria (Pele şi Garrincha) a urmat ceva inexplicabil: înfrângeri cu Ungaria (1-3, gol Tostao) şi Portugalia lui Eusebio (gol Rildo).

Al treilea titlu mondial a venit totuşi patru ani mai târziu, în mare cu aceeaşi generaţie de jucători. În frunte cu Pele şi Tostao dar fără Garrincha, Brazilia condusă acum de Mario Zagallo i-a adus în Mexic ’70 pe Carlos Alberto, Piazza, Gerson, Clodoaldo sau Rivelino. Una dintre cele mai mari echipe ale tuturor timpurilor a debutat fulgerător: 4-1 contra Cehoslovaciei (Jairzinho 2, Pele şi Rivelino) şi o victorie muncită contra Angliei lui Bobby Charlton 1-0, gol Jairzinho. Aproape că meciul cu România nu mai conta, însă Pele şi compania au demonstrat o sete de revanşă uluitoare: 3-2 contra naţionalei noastre (Pele 2 şi Jairzihno) şi garantia unui sfert contra Peru. Facil de altfel, Rivelino, Tostao în două rânduri şi Jairzinho anulând orice efort al lui Cubillas et comp: 4-2 şi calificare în semifinale. Acolo unde Uruguay nu a avut nici cea mai mică şansă, iar Clodoaldo, Jairzinho şi Rivelino au calificat Brazilia spre o finală aşteptată cu Italia.

Una dintre cele mai frumoase finale din istorie s-a jucat pe Azteca în faţa a peste 100.000 de spectatori. A fost ziua lui Pele, care pe 21 iunie 1970 aducea un al treilea titlu mondial Braziliei şi intra definitiv în istorie. Pele a deschis scorul după 18 minute de joc, iar Italia a egalat prin Boninsegna înainte de pauză. La reluare Gerson, Jairzinho şi Carlos Alberto au spulberat naţionala lui Valcareggi, iar la final marele Gianni Rivera avea să recunoască: „Acest decar al lor, Pele, este cel mai mare jucător pe care l-am văzut vreodată. Şi nu cred că voi vedea altul mai mare ca el”. Pele a fost desemnat cel mai bun jucător al turneului şi a ridicat a treia Cupă Mondială deasupra capului în acea zi.

1974-1994 sau 20 de ani fără trofeu

Brazilia n-a mai cucerit apoi timp de 20 de ani trofeul suprem. Au fost ani în care a fost aproape (1974, 1978) dar şi ani în care n-a avut şanse aproape deloc. La Mondialul din Germania ’74, fără Pele dar cu Rivelino, Jairzinho, Dirceu sau Valdomiro, Brazilia a debutat cu o remiză, 0-0 cu Iugoslavia şi a repetat acelaşi scor în meciul doi cu Scoţia. Victoria cu Zair a fost o formalitate (3-0 Jairzinho, Rivelino şi Valdomiro) şi a adus calificarea fără emoţii în grupa superioară. Aici debut cu dreptul: victorie 1-0 cu Germania de Vest, gol Rivelino. A urmat apoi o altă victorie, 2-1 cu marea rivală Argentina (goluri Rivelino şi Jairzhino), dar şi înfrângerea în faţa Olandei lui Crujff (0-2), victorie care a dus Olanda în finală şi Brazilia în meciul de consolare. Brazilia avea să piardă finala mică, scor 0-1 cu Polonia lui Lato.

La Mondialul din 1978, Brazilia a prins un loc trei. În grupă a remizat cu Suedia 1-1 (gol Reinaldo) şi Spania (0-0), câştigând în faţa Austriei, 1-0 (Gol Roberto Dinamite). În faza următoare a grupelor superioare, Brazilia a trecut de Peru cu 3-0 (goluri Dirceu 2 şi Zico), a remizat cu Argentina 0-0 şi a invins Polonia cu 3-1 (Nelinho şi Roberto Dinamite 2). Argentina şi Olanda au jucat finala, în timp ce Brazilia şi Italia au prins finala mica. Sud-americanii s-au impus cu 2-1 prin golurile lui Nelinho şi Dirceu.

La Mondialul din 1982 din Spania, Brazilia a câştigat grupa preliminară după 2-1 cu URSS (Socrates, Eder), 4-1 cu Scoţia (Zico, Oscar, Eder, Falcao) şi 4-0 cu Noua Zeelandă (Zico 2, Falcao, Serginho). În runda a doua Brazilia a trecut de Argentina cu 3-1 (Zico, Serginho, Junior), dar a pierdut cu Italia (2-3, Socrates şi Falcao), ratând calificarea în semifinale.

Pornită cu sanse mari la Mondialul din ’86, Brazilia a dezamagit din nou. Deşi a câştigat grupa preliminară după 1-0 cu Spania (Socrates), 1-0 cu Algeria (gol Careca) şi 3-0 cu Irlanda de Nord (Careca 2 şi Josimar) iar în optimi a trecut de Polonia cu 4-0 (goluri Socrates, Josimar, Edinho, Careca), Brazilia s-a oprit în sferturi după ce a pierdut la penaltyuri în faţa Franţei (1-1 în timpul regulamentar, goluri Careca şi Platini).
Nici patru ani mai târziu în Italia, Brazilia nu a impresionat. Selecao a câştigat grupa preliminară după 2-1 cu Suedia (dublă Careca), 1-0 contra Costa Rica (Muller) şi 1-0 contra Scoţiei (Muller). În optimi însă, Brazilia a fost învinsă de Argentina lui Maradona cu 1-0, gol Caniggia.

Alte două titluri mondiale – anii „R” magic: Romario, Ronaldo, Ronaldinho

La World Cup ’94, Brazilia avea să cucerească cel de-al patrulea titlu mondial, după o finală cu Squadra Azzura. Selecao n-a avut emoţii în grupa de calificare trecând de Rusia cu 2-0 (goluri Romario şi Rai), de Camerun cu 3-0 (goluri Romario, Marcio Santos, Bebto) şi remizând cu Suedia, 1-1 (gol Romario). Pentru sud americani, greul a început încă din optimi, acolo unde ţara gazdă, Statele Unite ale Americii, a chinuit serios naţionala lui Pareira. Bebeto a marcat în minutul 72 singurul gol al partidei, care a dus Brazilia în sferturile de finală, acolo unde entuziasta echipă olandeză în frunte cu Bergkamp îşi aştepta norocul. Brazilia a jucat însă fantastic şi a câştigat cu 3-2 după reuşitele lui Romario, Bebeto şi Branco. Acelaşi Romario avea să facă diferenţa şi în semifinale, când golul său din minutul 80 a eliminat Suedia. Finala cu Italia a fost una decisă la loviturile de departajare: după 0-0 în timpul regulamentar şi prelungiri, Baresi, Massaro şi Robby Baggio au ratat la loteria penaltyurilor, iar Brazilia câştiga al patrulea titlu mondial, după o pauză de 24 de ani de la precedentul.

Brazilienii au fost aproape să reediteze performanţa şi patru ani mai târziu în Franţa, dar în ciuda prestaţiilor excelente ale lui Ronaldo, Rivaldo sau Leonardo, Franţa lui Zidane a fost mai puternică. În grupa preliminară, Brazilia a trecut de Scoţia cu 2-1 (Cesar Sampaio şi autogol Boyd), a învins Maroc cu 3-0 (Ronaldo, Rivaldo şi Bebeto) şi a pierdut 1-2 cu Norvegia (gol Bebeto). În optimi, naţionala lui Zagallo a spulberat Chile (4-1, goluri Cesar Sampai 2, Ronaldo 2), pentru ca în sferturi să ucidă speranţele danezilor (3-2 la Nantes, goluri Bebeto şi Rivaldo 2). Semifinala cu Olanda lui Hiddink a fost de foc, dar după 1-1 în timpul regulamentar (gol Ronaldo), la penaltyuri brazilienii au transformat tot. Cu Ronaldo vomitând pe teren şi cu temperatură de 40 de grade, dar şi cu un Zidane în zi monumentală, Brazilia a fost spulberată în finala de Franţa, 0-3, şi a devenit vicecampioană mondială.

Din această postură, patru ani mai târziu Brazilia avea sa câştige cel de-al cincilea titlu mondial cu Ronaldo şi Ronaldinho în prim plan. Cu Scolari pe bancă şi cu tripleta Ronaldo-Rivaldo-Ronaldinho în teren, Brazilia a spulberat totul în calea ei. A început prin trei victorii în grupa preliminară: 2-1 cu Turcia (Ronaldo şi Rivaldo), 4-0 cu China (Roberto Carlos, Rivaldo, Ronaldinho, Ronaldo) şi 5-2 cu Costa Rica (Ronaldo 2, Edmilson, Rivaldo, Junior). În optimi, Rivaldo şi Ronaldo au învins singuri Belgia (2-0 la Kobe), pentru ca în sferturi Selecao să treacă de Anglia cu 2-1 (goluri Rivaldo şi Ronaldinho). În semifinale Brazilia avea să joace din nou cu Turcia, 1-0, gol Ronaldo, deschizându-şi drumul spre finala cu Germania. În formula Marcos, Lucio, Edmilson, Roque Junior, Cafu, Silva, Kleberson, Roberto Carlos, Ronaldinho, Rivaldo, Ronaldo, Selecao n-a dat nicio şansă Germaniei şi după dubla lui „Il Fenomeno” Ronaldo (jucătorul şi golgeterul turneului) a intrat în posesia celei de-a cincea Cupe Mondiale.

Eşecurile 2006 şi 2010. Succes în 2014?

În 2006, în ciuda unei echipe excelente, Brazilia n-a reuşit să îşi păstreze titlul mondial. Deşi a câştigat grupa preliminară după 1-0 contra Croaţiei (gol Kaka), 2-0 contra Australiei (Adriano şi Fred) şi 4-1 contra Japoniei (Ronaldo 2, Juninho şi Gilberto) iar apoi a învins clar Ghana în optimi, 3-0 (Ronaldo, Adriano, Ze Roberto), Selecao s-a recunoscut din nou învinsă de Franţa, de această dată în sferturi, scor 0-1 (Henry).

În Africa de Sud 2010, Brazilia a câştigat din nou grupa preliminară după 2-1 contra Coreei de Nord (Maicon şi Elano), 3-1 contra Cote d’Ivoire (Luis Fabiano 2, Elano) şi 0-0 cu Portugalia, pentru ca mai apoi sa învingă în optimi Chile, scor 3-0 (Juan, Luis Fabiano, Robinho). Din păcate pentru brazilieni, Olanda s-a dovedit mai puternică în sferturi şi a învins Brazilia cu 2-1 după dubla lui Sneijder.

Brazilia îşi pregăteşte revanşa la ea acasă în 2014. Cu un lot presărat de staruri în frunte cu noua senzaţie a fotbalului mondial, Neymar Jr, dar şi cu fotbalişti fantastici precum Dani Alves, Thiago Silva, David Luiz, Oscar, Willian, Fred sau Lucas Moura, Brazilia condusă de pe bancă din nou de Luis Felipe Scolari este marea favorită a specialiştilor. Demonstraţia supremă a reprezentat-o Cupa Confederaţiilor 2013, când Brazilia a învins campioana mondială Spania la Rio cu 3-0!


Articol scris de Florin Codreanu
6 iunie 2014

Echipe


Articole pe aceeaşi temă
Robin van PersieBrazilia – Olanda 0-3. Olandezii se impun în duelul pentru locul al treilea
Golurile lui van Persie, Blind şi Wijnaldum au adus victoria pentru Olanda în meciul din finala mică a Campionatului Mondial, cu Brazilia

Louis van GaalVan Gaal împotriva disputării meciului pentru locul al treilea
Selecţionerul Olandei, Louis van Gaal, nu este de acord cu disputarea meciului pentru locul al treilea la un turneu final de Campionat Mondial

Luiz Felipe ScolariScolari indecis asupra viitorului său la naţionala Braziliei
Selecţionerul Luiz Felipe Scolari a discutat despre înfrângerea Braziliei cu Germania şi viitorul său pe banca tehnică a naţionalei

David LuizDavid Luiz: „Ne cerem scuze în faţa tuturor brazilienilor”
Fundaşul David Luiz şi portarul Julio Cesar au comentat eşecul suferit de Brazilia în semifinala Campionatului Mondial, cu Germania

Toni Kroos a reuşit cea mai rapidă dublă din istoria Campionatului Mondial de Fotbal Recorduri şi curiozităţi după Brazilia – Germania 1-7
Rezultatul neaşteptat al meciului Brazilia - Germania din semifinalele Campionatului Mondial de Fotbal 2014 a stabilit o serie de noi recorduri ale competiţiei.

Thomas Mueller, Mesut OezilBrazilia – Germania 1-7. Calificare triumfătoare a Germaniei în finala Campionatului Mondial
Germania a învins Brazilia cu un categoric 7-1 în semifinalele Campionatului Mondial şi a obţinut calificarea în ultimul act al competiţiei